Image default
Comunicate de presa

Organizația Municipală PSD Suceava

Suceava are un singur Parc Dendrologic, nu mai multe. Nu ne putem permite nicio greșeală în proiectarea amenajării acestui parc. Suceava are nevoie de un proiect de amenajare de excepție, memorabil. În aceasta poveste nu este vorba despre PSD sau PNL sau USR, este vorba despre Suceava. Punct! Parcul Șipote nu este parcul primarului, al viceprimarului sau al unui grup cu interese în zonă. Este parcul nostru, al Sucevenilor. Punct! Este evident că așa zisul proiect de amenajare al Parcului Dendrologic Șipote, promovat de Primărie, nu redă parcul Sucevenilor ci îl distruge printr-un nou exemplu de golănie urbanistica. Suceava are avantajul de a avea în patrimoniu un Parc Dendrologic. Suceava are avantajul de a avea în cadrul USV o Facultatea de Silvicultură cu tradiție și cu specialiști de valoare. Trebuie să folosim avantajele pe care le avem, pentru a valoriza la maxim acest Parc Dendrologic amenajat în anul 1975 când s-au plantat peste 7.000 de puieți pe 95% din suprafața parcului. În elaborarea temei de proiectare, este nevoie de dezbatere cu specialiștii de la Facultatea de Silvicultură pentru că părerea lor este mai pertinentă decât o așa zisa dezbatere publică sterilă și ineficientă, făcută doar pentru a mima consultarea publică. Doar Specialiștii pot elabora o temă de proiectare bine întocmită și care să descrie în mod cuprinzător nevoia urbei. Având în vedere complexitatea proiectului și impactul asupra Sucevei, avem nevoie obligatoriu de un concurs de soluții. Concursul de soluții generează performanță, atrage talente, asigură transparența procedurilor de achiziții, promite vizibilitate națională și internațională, conferă valoare comunitară, se sprijină pe expertiza unor profesioniști și reprezintă un uriaș capital de imagine și dezvoltare economică indirecta. Încă din anul 2017, cei care au făcut din Cluj un oraș de succes, un exemplu de bune practici, un model de urmat, au înțeles beneficiile Concursurilor de Proiecte. Un exemplu de succes este amenajarea printr-un plan integrat de dezvoltare a malurilor râului Someș, o investiție de excepție care îi face pe Clujeni să fie mândri de orașul lor. Un alt exemplu este amenajarea Parcului Est Cluj, competiție lansata în 20.10.2020 și finalizată în 08.02.2021. În mai puțin de 4 luni, juriul a ales varianta cea mai bună a celui mai important proiect verde al Clujului prin care se amenajează 45 ha de parc. Este o suprafață comparabila cu a Parcului Șipote. Ambele Concursuri de Proiecte au fost organizate de către Ordinul Arhitecților din Romania deoarece parteneriatul cu OAR creste calitatea mediului construit prin nivelul de competenta profesionala, prin competitivitate, prin educarea și implicarea publicului. Se pare că Lungu și Harsovschi nu s-au documentat, noi am făcut acest lucru și ne facem datoria să îi informam că în Parcul Dendrologic Șipote, la scara mica, au fost plantate specii conform distribuției naturale din Romania, pe tipuri de vegetație: lunca, șleauri, molidișuri, amestec montan și subalpin. Este o zestre pe care nu ne putem permite să o tratam superficial cu proiecte făcute de nespecialiști în domeniu și care nu țin cont nici de faptul că acest parc este dendrologic și nici de părerea specialiștilor de la Facultatea de Silvicultură. Sectorul subalpin a fost în mare parte distrus când s-a amenajat McDonalds-ul, acum continuăm și distrugem tot parcul dendrologic? În studiul de Fezabilitate există tot felul de memorii dar nu găsim niciun memoriu de vegetație. În memoriile prezentate în proiect găsim fraze întregi copiate din PUZ-ul zonei centrale a Sucevei dar nu găsim părerile unor specialiști în peisagistica, în silvicultura, în mobilier urban etc. Proiectul Primăriei nu ține cont de vegetația existentă. Un proiect atât de complex trebuie să plece de la un studiu de vegetație care să identifice, să inventarieze speciile și să stabilească metoda de conservare. Trebuie să știm ce este acolo și ulterior să se facă intervenții minime și de bun simt. Nu se tratează nimic personalizat, proiectul prezentat de către Primărie nu gestionează relația cu orașul, cu Cetatea de Scaun, cu Statuia lui Ștefan cel Mare și cu apele. Construcțiile și bazinele nu se încadrează cu specificul zonei. Peste tot apare repetitiv aceeași formulare: plantare gazon, specii floricole multicolore, toaletare copaci și alei din pietriș. Plantarea de gazon și speciile floricole multicolore nu își au locul într-o pădure parc, nu funcționează într-o pădure care generează umbra. În repetate rânduri se face referire la sisteme de irigații. Acolo avem 13-15 izvoare captate, principala problemă fiind drenarea, nu irigarea. Este un proiect complex prin care trebuie scoasa apa și puse în valoare izvoarele, nu să aduci apa prin irigații. Studiul Geo pare a fi superficial, nu identifică pânza freatică, fiind imposibil ca în zona respectiva să nu se găsească pânză freatică. Toate forajele din Studiul de Fezabilitate par a fi identice, aspect cel puțin ciudat care ne dă senzația de superficialitate în întocmire. Simulările 3D prezentate în Studiul de Fezabilitate nu bat cu realitatea din teren, arborii din simulare fiind mai mari, mai voluminoși decât cei reali aflați în teren. Legea nu permite amenajări pe suprafețe mai mari de 10% din suprafața totala a pădurilor parc. În proiectul prezentat de către Primărie se merge pe maxim, pe 10%. Cine a stabilit că e bine 10%, de ce nu 8% sau 4%? Intervenția trebuie să fie minimă nu maximă, ideea este să se taie cât mai puțini copaci, dacă se poate de loc. Exprimarea „tăiem arborii sub 6 m care încurcă și plantam alții în loc” este foarte vagă. Contează nu doar numeric ci și ce specii de copaci se taie și trebuiesc înlocuite cu arbori din aceeași specie. Este citat un studiu teoretic făcut de Universitate, dar este doar o șmecherie ieftina care vrea să valorizeze proiectul promovat de către Primărie. Studiul Universității este un studiu teoretic și se refera mai mult la implicațiile sociale, nu este un studiu de amenajare. În Studiul de Fezabilitate se compară fără rost, acest studiu al Universității, care nu este un studiu de amenajare, cu proiectul servit pe tavă de Primărie. Istoricul amenajărilor similare nu le este favorabil lui Lungu și Harsovschi: Esplanada, Zona de Agrement Tătărași, Zona de Agrement din albia inundabilă a râului Suceava, sunt exemple de eșecuri urbanistice. Nu ne mai permitem încă o greșeală care să nu mai poată fi reparată ulterior și în cazul Parcului Șipote. Acest parc trebuie să redevină o mândrie a Sucevei, un proiect emblematic care să atragă turiști din toată țara. Este momentul în care trebuie să obligăm administratorii Sucevei să demareze un concurs de proiecte pentru Parcul Șipote. Este momentul în care trebuie să spunem SUCEAVA TREZEȘTE-TE!

Dan Ioan Cușnir,

Președinte Organizația Municipală PSD Suceava

„Totul pentru Suceava!”

ARTICOLE ASEMANĂTOARE

Acest site foloseşte cookies. Navigând în continuare vă exprimaţi acordul asupra folosirii cookie-urilor Accept Nu accept

Politica de confidentialitate